| Subiectul anterior :: Subiectul urmator |
| Autor |
Mesaj |
Darth Boby
Profesor Astronomie & Bibliotecar
Data inscrierii: 29/Dec/2006
Mesaje: 28
Localitate: Bacau
|
 Trimis: 30/12/2006 19:50 Titlul subiectului: Capitolul I Observarea cerului - Lectia 1 Istoria Astronomie |
|
|
Evenimente importante din istoria astronomiei
---De obicei se afirmã cã astronomia este una din cele mai vechi ºtiinþe. Se mai menþioneazã cã începuturile astronomiei ar data din epoca culturii asiro-babiloniene, care înflorea în Mesopotamia, cu circa 3 – 4 000 de ani î.e.n. Cercetãri relativ recente considerã acest început al astronomiei în negura preistoriei, în perioada îndată ce omul de Cro Magnon, un veritabil “homo sapiens”, venea sã înlocuiascã omul de Neanderthal. Este aproximativ anul 35 000 î.e.n., din care par sã dateze o serie de oase pe care erau gravate fazele Lunii. În realitate credem cã începuturile astronomiei sunt ºi mai vechi, ele putându-se situa în timpul apariþiei poziþiei bipede la om, ceea ce i-a permis sã vadã ºi sã observe CERUL.
---Date mai sigure, bazate pe înscrisuri, avem din epoca marilor civilizaþii indo-europene, în special al civilizaþiei antice greceºti. Dacã am cãuta sã exemplificãm cu nume ilustre unele realizãri ale astronomiei elenistice, nu putem sã nu citãm pe unii din marii sãi filosofi. Astfel, Tales din Milet (sec. VII - VI î.e.n.) era considerat ºi iscusit astronom. Un alt nume celebru este cel al lui Pitagora (c. 560 – c.500 î.e.n.), care denumeºte cerul COSMOS ºi declarã cã Pãmântul are formã sfericã. Parmenide din Eleea (c.540 – 450) care, dupã Teophrast, ar fi susþinut ºi el teoria sfericitãþii Pãmântului, ar mai fi afirmat, dupã cum menþioneazã Plutarh, cã “Luna miºcându-se în jurul Pãmântului ilumineazã nopþile cu o luminã împrumutatã”.
---Viziuni ºi concepþii aproape de realitate a susþinut ºi Democrit din Abdera (460 - 360 î.e.n.), care nu numai cã a preconizat existenþa atomilor, dar a ºi interpretat perfect profilul albicios al Cãii Lactee, prin prezenþa a nenumãrate stele slabe pe care ochiul omenesc nu le poate distinge, fapt ce a putut fi confirmat dupã circa 2 000 de ani prin primele observaþii telescopice ale lui Galilei.
---Timp de 2 000 de ani cunoºtinþele despre Univers ºi astrele ce-l populeazã s-au acumulat graþie activitãþii neobosite ale unor savanþi ca Brahe, Copernic, Galilei, Kepler, Newton, Gauss, Herschel ºi alþii pânã în prezent.
---Aristah din Samos (310 – 230 î.e.n.). A fost elev al lui Straton din Lampsakos ºi de la el s-a pãstrat o singurã lucrare, Despre mărimile ºi distanþele Soarelui ºi Lunii unde încearcã sã determine distanþele pânã la Lunã ºi Soare. În ceea ce priveºte concepþia cosmologicã a lui Aristah, lui i se atribuie admiterea pentru Pãmânt a unei miºcãri combinate.
---Hiparh din Niceea (c.190 – c.125 î.e.n.). Este considerat cel mai mare astronom al antichitãþii greceºti. El ajunge la o foarte exactã apreciere a lungimii anului, considerându-l ca posedând 365 zile ºi un sfert fãrã 1/300 dintr-o zi. El apreciazã foarte fidel ºi durata lunii sinodice, la 29 zile 12 ore 44 minute ºi 2,5 secunde (valoarea acceptatã azi se terminã cu 2,8 secunde). O altã contribuþie a lui Hiparh este alcãtuirea unui catalog de stele, conþinând peste 850 obiecte. În acest catalog el împarte stelele vizibile cu ochiul deschis în 6 clase de strãlucire, clasificare care, cu unele perfecþionãri, s-a pãstrat pânã azi. Hiparh a introdus sistemul hexazecimal, sistem întrebuințat înainte numai de babilonieni, dupã care cercul se împarte în 360º, fiecare grad fiind format din 60’, fiecare minut având la rândul sãu 60’’.
---Claudiu Ptolemeu (c.90 – c.168). În afara dezvoltãrii sistemului geocentric care-i poartã numele ºi a acelui catalog cu 1025 stele aduse la epocã, Ptolemeu a mai avut ºi alte contribuþii remarcabile: descoperã ecveþia Lunii ºi calculeazã paralaxa Lunii cu destul de mare precizie.
---Nicolaus Copernic (1473 – 1543). Prin 1512-1513, apare în manuscris lucrarea cu titlul Nicolai Copernici de hypothesibus motuum coelestium a se constitutis commentariolus, cunoscutã mai ales sub titlul prescurtat Commentariolus (Micul comentariu), în care Copernic îºi expune, într-o formã simplã, nematematizatã, principalele teze ale heliocentrismului. Opera nemuritoare a lui Copernic are titlul De revolutionibus orbium coelestium, libri VI, lucrare care a fost scoasã abia în anul 1835, dupã agitaþia fãcutã de Galilei cu descoperirile sale telescopice, când aproape toate confirmãrile în favoarea teoriei heliocentrice fuseserã obþinute.
---Tycho Brache (1546 – 1601). A determinat precesia echinocþiilor la 51’’ pe an, cu lichidarea definitivã a “trepidaþiei”. Tot el mai determinã cu precizie înclinarea eclipticii la 23º31’ ºi miºcarea anualã a perigeului Soarelui la 45’’ (în loc de 61’’). Catalogul sãu cu poziþiile precise a 777 stele nu avea o eroare mai mare de 1’.
---Galileo Galilei (1564 – 1642). Dupã 1609, când Galilei îºi construieºte solitar o serie de lunete, pornește sã observe cerul ºi face câteva descoperiri de o importanþã capitalã. În primul rând, observând Luna, descoperã munþii lunari ºi formaþiunile caracteristice, asemãnãtoare craterelor vulcanice sau circurilor. Desenând o hartã a Lunii, destul de rudimentarã, Galilei denumeºte zonele mai închise “mãri”. Observând câmpurile stelare, el descoperã nenumãrate stele noi: în Pleiade (Cloºca cu pui) vede 36 de stele, iar în Calea Lactee, o mulþime de stele. Observând planeta Jupiter, Galilei descoperã în câteve zile cei 4 sateliþi mai mari. Galilei mai observã petele solare ºi le interpreteazã corect, determinând ºi perioada de rotaþie a Soarelui. Principala operã astronomicã a lui Galilei este Dialogo…, în care el comparã cele 2 sisteme ale lumii, cel ptolemeic ºi cel copernican, ceea ce atrage mânia clerului, care, prin intermediul inchiziþiei îi intenteazã un proces rãmas celebru în urma cãruia este silit sã abjure. Dupã aceastã abjurare legenda spune cã Galilei ar fi pronunþat celebra expresie “E pur si move !” (ªi totuºi se miºcã !).
---Johann Kepler (1571 – 1630). În anul 1609 apare lucrarea lui Kepler Astronomia nova…, în care sunt enunþate primele douã legi, din cele trei, cunoscute sub numele de “legile lui Kepler”. Legea I spune cã “planetele se miºcã pe orbite eliptice, având Soarele în unul din focare”; legea a II-a spune cã “raza vectoare mãturã arii egale în timpuri egale”. În anul 1619 publicã Harmonices Mundi, în care apare ºi legea a III-a: “pãtratele perioadelor siderale de revoluþie sunt proporþionale cu cuburile semiaxelor mari.”. Pentru cele trei legi de miºcare ale planetelor, Kepler a fost supranumit “legiuitorul cerului”.
---Cristian Huygens (1629 – 1695). Descoperã inelul lui Saturn, ºi cel mai strãlucitor satelit al lui Saturn - Titan.
---Isaac Newton (1642 – 1727). Newton construieºte întâiul telescop cu oglindã. În cartea a III-a a lucrãrii Philosophiae naturalis principia mathematica (Principiile matematice ale filosofiei naturale), Newton analizeazã miºcarea Lunii, planetelor ºi cometelor. Pe baza acestei lucrãri fundamentale se va constitui o nouã ramurã a astronomiei, mecanica cereascã.
---Wiliam Herschel (1738 – 1822). Cea mai mare realizare a lui Herschel a fost descoperirea planetei Uranus(1781). Ca realizãri în sistemul solar mai putem cita descoperirea a doi sateliþi ai lui Uranus, Titania ºi Oberon, ºi rotaþia sa anormalã, descoperirea a doi sateliþi ai planetei Saturn, Mimas ºi Enceladus, mãsurarea perioadei de rotaþie a lui Saturn ºi a inelelor sale, descoperirea variaþiilor sezoniere pe planeta Marte ºi interpretarea benzilor de pe Jupiter ca fenomene din atmosfera sa. El mai descoperã radiaþiile infraroºii, determinã forma galaxiei noastre ºi descoperã foarte numeroase stele duble, care se miºcã în jurul centrului de masã comun, ascultând de legea atracþiei universale.
---Urbain J. J. Le Verrier (1811 – 1877). Calculeazã locul unde se aflã planeta Neptun aceasta fiind descoperitã în 1846 de Johann Gottfried Galle. Determinã riguros deplasarea periheliilor planetelor.
---Clyde William Tombaugh . Descoperã planeta Pluto(1930).
_________________
DaRtH_AsAj
Ultima modificare efectuata de catre Darth Boby la 06/01/2007 13:08, modificat de 1 data in total |
|
| Sus » |
|
 |
Arthanis
Profesor Potiuni & Party Maker
Data inscrierii: 05/Ian/2007
Mesaje: 26
Localitate: The Land of the Dead
|
| Trimis: 05/01/2007 22:05 Titlul subiectului: Mentziune |
|
|
Tzin sa mentzionez, domnule profesor, k orele dmv au ramas la fel de interesante!!!Sper sa continuatzi tot asha!
_________________
Be like me! A Death Eater!Serve the Dark Lord until death is going to crush you! |
|
| Sus » |
|
|
ViCkToR_PoTTeR
Administrator
Data inscrierii: 11/Dec/2006
Mesaje: 40
Localitate: Bacau
|
| Trimis: 06/01/2007 21:00 Titlul subiectului: |
|
|
WA TU ESTI NEBUN??VREI SA INVATAM TOATA LECTIA???ITI DAU 100 PCT DAK NU MA ASCULTI   |
|
| Sus » |
|
|
|
|
