Darth Boby
Profesor Astronomie & Bibliotecar
Data inscrierii: 29/Dec/2006
Mesaje: 28
Localitate: Bacau
|
 Trimis: 07/01/2007 17:06 Titlul subiectului: Germania |
|
|
Teritoriul Germaniei este populat din antichitate de triburi germanice, celtice si slave.
Comunitatea ºi limba germanã au apãrut cu mii de ani în urmã, însã ca þarã/teritoriu Germania a apãrut abia în 1871, când, sub conducerea cancelarului Otto von Bismarck s-a compus Imperiul German, înglobînd partea de nord a Germaniei actuale - Confederaþia Germanã de Nord (dominatã de Prusia), apoi Bavaria (în germanã: Bayern) precum ºi distincte alte regiuni, excluzând însã pãrþile vorbitoare de germanã din Austria. Acesta a fost deja cel de al doilea Reich german, tradus de obicei ca "imperiu". Primul Reich - cunoscut pentru mult timp drept Sfântul Imperiu Roman de Naþiune Germanã -- provenea din divizarea Imperiului Carolingian în 843, existând sub diverse înfățișări pânã în anul 1806. Cel de-al Treilea Reich (ºi ultimul) a fost cel al naziºtilor; el a durat doar 12 ani, din 1933 pânã în 1945.
Germania, care devenise una dintre importantele puteri din Europa, s-a implicat în Inițialul Rãzboi Mondial prin aliatul ei Austro-Ungaria (1914). Germania a invadat de câteva ori Franþa. Rãzboiul s-a încheiat în 1918, ºi, ca una din urmãri, împãratul german a fost forþat sã abdice. În Tratatul de la Versailles de dupã rãzboi, Germania a fost consideratã responsabilã pentru rãzboi.
Unii politicieni considerã cã condiþiile grele impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles din 1919 ºi problemele economice ale crizei economice mondiale începând cu 1929 i-au permis partidului nazist al lui Hitler NSDAP sã fie ales de cãtre cetãþenii germani ºi în cele din urmã sã formeze un nou guvern în 1933, cu Hitler în funcþia de cancelar. Anul urmãtor Hitler a preluat tot controlul, devenind ºeful statului ºi scãpând de opoziþie prin adăugarea forþei. În 1935 anti-semitismul a devenit o politicã oficialã de stat germanã, justificatã formal prin Legile de la Nürnberg . A fãcut o alianþã cu Italia ºi Japonia numitã Axa Berlin-Roma-Tokyo. Politica lui Hitler de a anexa þãrile vecine a culminat cu izbucnirea celui de-Al Doilea Rãzboi Internațional în Europa la 1 septembrie 1939.
În prima parte a rãzboiului Germania a avut succese militare, câºtigând controlul asupra principalelor teritorii din Europa, unei mari pãrþi a URSS ºi nordului Africii. În 1941 naziºtii au pus în aplicaþie Holocaustul ca politicã de stat de ucidere în masã, bazatã pe argumente ºi pretexte rasiste, a milioane de evrei ºi alte naþionalitãþi. Între 1942-1943 balanþa în rãzboi s-a schimbat, succesele trecând de partea Aliaþilor contra Germaniei, printre care URSS, Marea Britanie ºi Statele Unite ale Americii. În aprilie 1945 Hitler ºi-a recunoscut eºecul sãu plenar ºi s-a sinucis. La 8 mai 1945 Germania a capitulat fãrã condiþii.
În urma cererilor fãcute de cãtre Stalin pãrþile din Germania situate la est de râurile Odra ºi Nisa, conþinând Pomerania, Silezia, oraºul hanseatic Danzig (astãzi: Gdansk în Polonia) ºi Prusia de Est, au fost detaºate de Germania ºi anexate la Polonia ºi la URSS. Locuitorii germani ai acesor zone, care cândva de rãzboi numãrau circa 10 milioane, au fost expropriaþi. În jur de 2 milioane dintre aceºtia chiar ºi-au pierdut viaþa în rãzboi ºi prin expulzare.
În urma rãzboiului, Germania inclusiv Berlinul au fost împãrþite în patru sectoare, controlate de cãtre Franþa, URSS, Regatul Unit ºi Statele Unite. Aceastã împãrþire a culminat prin constituirea pe teritoriul Germaniei a douã state germane: partea de apus s-a numit Republica Federalã Germania (RFG, Germania de Vest sau Bundesrepublik Deutschland), iar partea de rãsãrit, orientatã spre URSS, s-a numit Republica Democratã Germanã (RDG, DDR, Germania de Est sau de Rãsãrit).
_________________
DaRtH_AsAj |
|
