Darth Boby
Profesor Astronomie & Bibliotecar
Data inscrierii: 29/Dec/2006
Mesaje: 28
Localitate: Bacau
|
 Trimis: 07/01/2007 17:04 Titlul subiectului: S.U.A. |
|
|
Geografie: S.U.A. sunt aºezate în componentă centralã a Americii de Nord, între þãrmurile Oc. Atlantic (E) ºi Oc. Pacific (V); plus Alaska ºi Insulele Aleutian (în nord-vestul conti¬nentului) ºi Hawaii (în Oc. Pacific). Limite: Canada (N), Oc. Atlantic (E), G. Mexic ºi Mexic (S), Oc. Pacific (V). Teritorii dependente: Guam; Porto Rico, Marianele de Nord, Samoa Americane, Ins. Virgine Americane ºi di¬verse insuliþe în Pacific.
G. fizicã: SUA sunt al 4-lea stat din lume ca suprafaþã, însumând un relief teribil de variat ºi mult diferenþiat. Pornind de pe coasta esticã spre cea vesticã: Munþii Apalaºi (Appalachian Mountains) se întind aproximativ paralel cu þãrmul Oc. Atlantic; pe o extindere de 2.500 km (din Noua Anglie pânã în Alabama Centralã); sunt munþi vechi, tociþi, orientaþi de la NE spre SV, cu o alt. max. 2.037 (Mt. Mitchell din lanþul Allegheny). În V, paralel cu þãrmul Oc. Pacific se desfãºoarã masivul Munþilor Stâncoºi (Rocky Mountains), care ating alt. max. 6.194 m (Mount McKinley) în Alaska ºi cu Mt. El¬bert 4.399 m alt. (în Colorado).
Masivul Munþilor Stân¬coºi se întinde sub forma unor lanþuri paralele: în E, lanþul Munþilor Stâncoºi de Nord ºi al Munþilor Stân¬coºi de Sud; în V: ºirul munþilor Cascade (Cascade Range) cu Muntele Rainier, 4.302 m ºi Sierra Nevada cu Mt. Withney (4.418 m alt.). Aceste douã lanþuri închid podiºuri interioare vaste: Platoul Columbia, Marele Basin (Great Basin) cu Valea Morþii; Platoul Colorado, cu alt. de 1.500-2.000 m. Munþii Stâncoºi dominã Marile Câmpii (Midwestul), care se desfãºoarã spre E pânã la Munþii Apalaºi, având o lãþime de 1.000 km (întrerupte numai de Munþii Ozark (Statul Missouri). La poalele Munþilor Stâncoºi aceste câmpii urcã pânã la 1.500 m alt. (podiºurile Missouri ºi Nebraska); la E, spre M-þii Apalaºi, alt. scade pânã spre 450 in. Câmpia litoralã a Atlanticului (Marile Câmpii - Great Plains - sunt drenate în mare parte de Mississippi) este despãrþitã de lanþul Munþilor Apalaºi printr-o zonã de piemont, strãbãtutã de râuri ce formeazã cãderi de apã.
Coasta Atlanticului este profund crestatã. Mari deºerturi în S. Nevadei, SE Californiei ºi V. Arizonei. În afara conti¬nentului este arh. Hawaii, în Oc. Pacific; alt. max. vul¬canul Mauna Kea 4.205 m. Reþeaua hidrograficã este bogatã: marele bazin al fl. Mississippi (6.019 km) ocupã tot centrul terit., conținând mulþi afluenþi: Missouri, Kansas, Arkansas, Ohio; se varsã în Golful Mexic. În V, în Oc. Pacific se varsã râuri lungi: Columbia, Colorado, Yukonul în Marea Bering; în E, în Oc. Atlantic, râuri scurte: James, Potomac, Roanoke, Neuse etc. La graniþa cu Canada sunt Marile Lacuri Americane: Superior, Michigan, Huron, Erie, Ontario, unul dintre cele mai mari rezervoare de apã dulce de pe glob.
Clima: cunoaºte o mare varietate: temperatã în jumã¬tatea de nord; temperat-oceanicã pe coasta nord-atlan¬ticã ºi nord-pacificã; subtropicalã în S. Precipitaþiile, sunt foarte reduse la V de Mississippi, cu excepþia feþei de la Oc. Pacific, caldã ºi umedã pe marginea Golfului Mexic; în N, în jurul Marilor Lacuri este cu mult mai frig decât în S. Temp. medie anualã în ianuarie ºi iulie: New York City: 0°C ºi 24°C; Chicago: -3°C ºi 23°C; Nashville: 4°C-26°C; New Orleans: 12°C ºi 27°C; Den¬ver: -1°C ºi 22°C; SV Arizonei: 13°C ºi 33°C; Los Ange¬les: 11°C ºi 22°C; Seattle: 4°C ºi 18°C.
Precipitaþii: New York: 1.070 mm/an; Chicago: 840 mm/an; Nashville: 1.190 mm/an; New Orleans: 1.520 mm/an; Denver: 360 mm/an; Deºertul Arizona: 80 mm/an; Las Angeles: 380 mm/an; Seattle: 810 mm/an.
Florã ºi faunã: 25% din teritoriul SUA (exceptând Alas¬ka ºi Hawaii) este acoperit cu pãduri; în E, pãduri amestecate, conifere ºi foioase; în reg. centrale, prerii (Marile Prerii cu ierburi nu prea înalte) ºi câmpiile cen¬trale cu ierburi înalte; în Pod. Marelui Bazin; vegetaþie xerofitã; vegetaþie subtropicalã în S. În V, în Munþii Stâncoºi, pãduri de conifere. fauna este extrem bogatã, specificã mai ales zonei temperate, dar ºi arctice, subtropicale ºi tropicale. Multiple parcuri naþionale ºi zone de prezervare a florei ºi faunei, dintre care: P.N. Yellowstone (la S de râul Yellowstone); P.N. al Munþilor Olimpici (N), P.N. al gheþarilor (N), P.N. al Marelui Canyon (pe râul Colorado) etc.
_________________
DaRtH_AsAj |
|
